Scrisoare comună către Vatican pentru celebrarea de liturghii în limba maghiară

 

Preşedintele Parlamentului Ungar Katalin Szili a înmânat nunţiului apostolic Juliusz Janusz o scrisoare comună semnată şi de Bogdan Olteanu Preşedintele Camerei Deputaţilor din România. Scrisoarea se adresează papei Benedict al XVI-lea şi cei doi preşedinţi cer acordarea posibilitîţii celebrării liturghiilor şi în limba maghiară pentru enoriaşii ceangăi de pe teritoriul Episcopiei Romano-Catolice Iaşi.
AMCM apreciază acest fapt ca un moment istoric, scrisoarea semnată de cei doi preşedinţi fiind un moment important în demersurile pentru introducerea serviciilor religioase şi în limba maghiară.
Despre acest demers comun cei doi preşedinţi s-au pus de acord cu prilejul vizitei în judeţul Bacău din luna aprilie a acestui an. În acel moment preşedintele Parlamentului Ungar Katalin Szili a apreciat gestul preşedintelui Camerei Deputaţilor Bogdan Olteanu pentru rezolvarea situaţiei hotărând semnarea unei petiţii comune adresate Vaticanului.
Scrisoarea scrisă în limbile română, maghiară şi italiană a fost semnată de Bogdan Olteanu cu prilejul vizitei la Budapesta de la începutul lunii octombrie, ulterior fiind înmânată reprezentanţilor Sfântului Scaun din Ungaria şi România.

 

Scrisoarea comună în limbile română, maghiară şi italiană

 

2008.10.20.

înapoi

---

Prima liturghie în limba maghiară în biserica Sf. Ştefan din Pustiana

 

Cu ocazia organizării în perioada 8-9 mai la Bacău a conferinţei ştiinţifice internaţionale Moştenirea Periclitată - Culturi Periclitate s-a oferit posibilitatea pentru prima oară celebrării unei liturghii în limba maghiară în biserica închinată Sfântului Ştefan rege din Pustiana.

Acordurile de încheiere a conferinţei s-au desfăşurat în Casa Comunităţii din Pustiana. După primirea oaspeţilor, aceştia au luat parte de la ora 17.00 la liturghia celebrată în limba maghiară de către preotul Robert Pogar, născut în Arini. La această liturghie au participat în număr mare şi credincioşii din sat. În timpul liturghiei au cântat cântece bisericeşti atât copiii, cât şi cei adulţi. Acest moment însă nu înseamnă că Biserica permite în continuare celebrarea liturghiei în limba maghiară şi credincioşilor din localitate.

După liturghie a urmat o promenadă cu căruţele pe uliţele satului. La ora 18.30 au fost dezbătute ultimele puncte ale conferinţei, iar în încheiere au luat parte la programul oferit de copiii şi păstrătorii de tradiţii din Pustiana, Frumoasa şi Somuşca.

Programul cultural şi seara de dans au oferit o gamă largă de tradiţii, membrii grupurilor provenind din trei sate ceangăieşi diferite.

După seara de dans, dimineaţa în jurul orei 2 am pornit în pelerinajul de Rusalii la Şumuleu-Ciuc.

 

Elena Nistor

Pustiana, 12 mai 2008

 

înapoi

---

Cereri de introducere a slujbei în limba maghiară în perioada 1991-2000

 

Biserica romano-catolică este un factor important în comunităţile ceangăieşti din Moldova. Ceangăii şi-au păstrat credinţa, deşi în multe rânduri au suferit din această cauză. În istoria lor ceangăii maghiari au solicitat reprezentanţilor bisericii preoţi care să cunoască limba maghiară, dar la cererile lor - în majoritatea cazurilor - au primit preoţi italieni, polonezi, croaţi şi de alte naţionalităţi, aceştia învăţând mai uşor limba română - limba statului. Dorinţa neafirmată a Vaticanului era să convertească la catolicism cât mai mulţi enoriaşi de religie ortodoxă, extinzând astfel aria sa de influenţă. Moldova fiind teritoriu misionar, desele schimbări de subordonare au reprezentat un minus pentru creştinii catolici vorbitori de limbă maghiară. Evlavia credincioşilor a făcut ca nici husiţii, nici reformaţia să nu prindă rădăcini pe aceste meleaguri.

 

Nici înfiinţarea Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi din 1884 nu a adus îmbunătăţiri situaţiei. Episcopia şi seminarul s-au pus în slujba intereselor naţionale ale României, iar preoţii proveniţi din satele ceangăieşti au slujit şi acceptat această situaţie. Folosind toate metodele s-au străduit să minimalizeze şi să excludă folosirea limbii maghiare în bisericile comunităţilor. S-au născut mai multe circulare care interziceau preoţilor, dascălilor şi enoriaşilor folosirea limbii maghiare, astfel fiind obligaţi să folosească limba română.

 

Conducerea comunist-ateistă de după cel de-al II-lea război mondial nu a împiedicat activităţile episcopiei, în această perioadă dezvoltându-se vizibil ajungând la apogeu. În această perioadă s-au construit în comunităţile ceangăilor biserici moderne şi impozante, acestea din urmă înlocuind bisericile închinate sfinţilor de origine maghiară. Această situaţie se datorează şi faptului că Episcopia Romano-Catolică şi-a asumat asimilarea lingvistică a ceangăilor maghiari.

 

După schimbările de regim din 1989 în mai multe localităţi s-au făcut petiţii pentru introducerea slujbelor şi în limba maghiară în bisericile localităţilor ceangăieşti. Aceste demersuri sunt reflectate în tabelul următor: