Raport privind Programul de învăţământ al ceangăilor

an şcolar 2005-2006

 

Precedente

Încheierea acestui an şcolar este şi al şaselea sfârşit de an şcolar în cadrul Programul de învăţământ al ceangăilor. În 2000 unii au considerat irealizabilă, alţii cutezanţă sau luptă cu morile de vânt ideea noastră de a începe activităţi - mai întâi extraşcolare, apoi şi în cadrul şcolilor - de predare a limbii maghiare pentru copiii din satele ceangăieşti. Pe atunci încă nu ştiam ce sarcină ne-am asumat; am constatat un singur lucru: în multe localităţi copiii mai înţelegeau şi vorbeau ungureşte, sau cum se spune prin zonă - ceangăieşte.
În cei şase ani de activitate am constatat în ce ritm putem înainta, care sunt piedicile şi care sunt procedeele de urmat prin care activitatea se poate dezvolta. Pe lângă experienţa practică am acumulat şi o doză de experienţă metodică şi pedgogică. Am observat că pasul premergător pentru introducerea în şcoli a predării limbii maghiare sunt introducerea activităţilor extraşcolare. (Vezi anexa 1)
În decursul a celor şase ani am preluat de la Fundaţia Domokos Pál Péter responsabilitatea şi sistemul de burse pentru elevii care îşi continuă studiile la liceele din Miercurea-Ciuc, Bucureşti, Lunca de Sus şi Odorheiu-Secuiesc, iar în acest an şcolar am avut un total de 93 de bursieri.

 

Activităţi extraşcolare în anul şcolar 2005-2006
Pe lângă activităţile şcolare obligatorii, în fiecare localitate unde au fost introduse orele de limbă maghiară, luând în considerare şi necesităţile şi specificele satelor am organizat şi cursuri extraşcolare. În anexa 2 sunt prezentate activităţile profesorilor de lb. maghiară atât şcolare cât şi extraşcolare.
În localităţile unde dorim introducerea orelor de lb. maghiară pentru început singura modalitate este introducerea cursurilor extraşcolare. Deşi există precedente, în satele ceangăilor introducerea orelor de lb. maghiară nu este o prioritate a şcolii sau a consiliului local. Astfel în fiecare localitate procedeele de organizare trebuiesc începute prin informarea localnicilor şi a reprezentanţilor administrativi, şi nu ne putem baza pe faptul că în satul vecin am trecut de această fază. Acest fapt se datorează în parte şi opoziţiei mass-mediei şi clericului local, care ani în şir a adoptat o poziţie negativă faţă de studierea limbii maghiare.
Totuşi am reuşit demararea programului şi în satul Coman şi oraşul Bacău, unde începând din următorul an şcolar vor fi introduse ore de limbă maghiară şi în şcoli.
Activităţile extraşcolare s-au păstrat şi în localităţile unde deja s-au introdus orele de limbă maghiară; aceste activităţi fiind sursa noilor cereri pentru şcoală. Nu există nici o localitate unde toţi elevii s-ar fi înscris la orele de limbă maghiară, din acestă cauză e important să ne continuăm cursurile extraşcolare pentru "completarea" şi mărirea numărului de copii înscrişi la orele de maghiară. (Vezi anexa 3) Totodată şi din punct de vedere didactic sunt importante aceste activităţi extraşcolare: studierea limbii maghiare în aceste şcoli cu predare în limba română se desfăşoară cu 3 ore săptămânal, cursurile extraşcolare ajutând elevii să-şi reducă din handicapul rezultat din această situaţie. Un criteriu important pentru păstrarea cursurilor şi activităţilor extraşcolare este şi faptul că majoritatea elevilor înscrişi la orele de limbă maghiară nu se înscriu începând din clasa întâi, ci mai târziu. Astfel trebuie să le oferim şi lor ocazia de a exersa citirea şi scrierea în limba maghiară, precum şi expriomarea corectă şi să deprindă diferenţele dintre limba română şi cea maghiară.
Un alt avantaj esenţial a activităţilor extraşcolare este şi faptul că am reuşit organizarea învăţării dansurilor, căntecelor muzicii tradiţionale a ceangăilor. Pe lângă educaţia lingvistică e importantă şi transmiterea culturii populare strămoşeşti către copii, pentru că nimic nu se întâmplă de la sine sau automat, ca acum câteva generaţii, când limba era transmisă împreună cu dansurile şi cântecele populare. În aceste activităţi profesorii sunt atenţi să transmită folclorul autentic local specific acestor localităţi şi nu datini preluate din alte zone.
În cadrul acestor activităţi este posibilă şi învăţarea rugăciunilor şi cîntecelor religioase. În prezent în Moldova nu se celebrează nicăieri slujbe în limba maghiară, iar din punc de vedere religios cunoaşterea textelor religioase şi liturgice este un prim pas în acest plan.
O altă atribuţie a activităţilor extraşcolare este şi organizarea de activităţi şi concursuri pentru elevii din diferitele localităţi, acestea conştientizând legăturile de apartenenţă între ei.
Un alt specific al activităţilor extraşcolare este şi editarea revistei pentru copii Reverinda, în a căror pagini se pot regăsi scrierile şi desenele copiilor. Revista apare într-un tiraj de 700 de exempare, fiecare a câte 12 pagini. Fiecare număr conţine exerciţii lingvistice atât pentru începători cât şi pentru elevii avansaţi, acestea putând fi folosite în cadrul orelor, dar şi individual. Scrierile copiilor reflectă şi stadiul de exprimare a acestora.

 

Cursuri şcolare în anul şcolar 2005–2006
Activităţile extraşcolare din anii anteriori, precum şi devotamentul profesorilort şi-au adus roadele: în acest an şcolar 725 de elevi şi-au putut studia limba maternă maghiară în şcolile cu predare în limba română. Conform ordinelor ministerului învăţământului în vigoare în şcolile cu predare în limba română se poate studia materia "limba maternă" în 3 ore pe săptămână, iar această materie face parte din trunchiul comun al planului cadru de învăţământ, fiind materie de bază a programei şcolare şi a orarului şcolilor respective.Toate aceste ordine sunt valabile doar elevilor a căror părinţi au cerut în scris introducerea orelor de lb. maternă maghiară pentru copiii lor şcolii la care aceştia studiază. Numărul orelor şcolare variază de la o localitate la alta în funcţie de numărul elevilor înscrişi. În ultimii ani numărul elevilor înscrişi la orele de lb. maghiară a crescut. În unele localităţi acest număr depăşeşte 50% din nr. total de elevi, dar există familii care au reţineri, le e frică, s-au sunt indiferenţi faţă de studierea limbii materne maghiare.
Din păcate relaţia dintre şcoală şi profesorii de limbă maghiară încă nu e scutită de conflicte. În multe şcoli cadrele maghiare sunt marginalizate sau chiar excluse din corpul didactic local, iar directorii au încercat şi în acest an să împiedice formarea de noi grupe la început de an şcolar; cadrele şi elevii participanţi la orele de maghiară fiind continuu expuşi la şicanare. S-a făcut aproape un "obicei" de către ceilalţi profesori ca elevii participanţi la orele de lb. maghiară să fie badjocoriţi, iar diriginţii, învăţătorii, directorii să vorbească părinţilor negativ derspre orele de limbă maghiară şi sugerând acestora să-şi retragă copiii. Prin aceasta se explică faptul că din cei 725 de elevi mai mulţi au renunţat, iar la sfârşit de an s-a închiat situaţia doar la 661 de elevi.
O problemă primordială este şi inexistenţa în cadrul ISJ Bacău a unui inspector de specialitate maghiară care să confere prin poziţia sa un sprijin în organizarea orelor de maghiară.
În acest an inspectorul Szilárd Dáné de la ISJ Harghita a fost însărcinat de Ministerul Educaţiei să facă o verificare amplă atît a orleor din cadrul şcolilor, cât şi a cursurilor extraşcolare. Verificarea s-a dovedit binevenită şi rezultatul ei este pozitivă, dar pe viitor programa trebui regândită şi dezvoltată, prezenta fiind elaborată pentru grupele începătoare şi are deja o vechime de cinci ani. Trebuiesc elaborate şi materiale didactice (fişe, dicţionare etc.) speciale care să uşureze şi activitatea profesorilor de zi cu zi.

 

Programe, manifestări importante în decursul anului şcolar
Acordăm o importanţă majoră ca în cursul anului şcolar, dar şi în vacanţe să avem programe şi manifestări unde colegii profesori pot acumula şi dezvolta noi metode de predare, iar elevii au ocazia de a fi împreună. Prin aceste programe şi concursuri ne putem prezenta activităţile şi rezultatele noastre publicului larg.

Întâlniri profesorale: în decursul anului şcolar ne-am străduit să organizăm aceste întâlniri lunare cadrelor noastre, oferindu-le astfel un forum în care au posibilitatea de a-şi împărtăşi experienţele, să discutăm problemele apărute şi să găsim soluţiile cele mai eficiente pentru rezolvarea acestora. Tot aici profesorii de limba maghiară se pot asigura că aparţin unei echipe, nu sunt singuri şi au întreaga susţinere a asociaţiei.

În acest an şcolar am avut următoarele întâlniri:

Recital de cîntece populare - ediţia aII-a
În 12 noiembrie 2005 la casa de cultură din Fundu-Răcăciuni am organizţt a II-a ediţie a Recitalului de cântece polulare.

Concurs de recitare de poezii de la Frumoasa - ed. a III-a
Au intrat în competiţie doi copii din calsele V-VIII din fiecare localitate. Un rol important au avut profesorii de lb. maghiară care i-au ajutat în selectarea şi învăţarea poeziilor.

Olimpiada de limbă maghiară - Bacău, 27 februarie 2006
În acest an am organizat pentru a treia oară faza pe judeţul Bacău a olimpiadei de limbă maghiară. La olimpiada organizată împreună cu ISJ Bacău din treisprezece localităţi au participat 4 copii din fiecare sat la următoarele categorii: începători-mici, avansaţi-mici, începători-mari şi avansaţi-mari.
Doi dintre elevii cu cel mai bun rezultat de la faza judeţeană Bacău a olimpiadei de lb. maghiară au participat şi la faza naţională a acestei olimpiade.

În data de 18 februarie 2006 am participat la Balul Ceangăilor organizat la Budapesta. În acest an au venit cu noi directorii de şcoli din satele unde se predă lb. maghiară şi un inspector de la ISJ Bacău. Prin aceasta am dorit să le prezentăm interesul de care se bucură cultura ceangăiască în afara graniţelor României, iar în păstrarea acestei culturi chiar dacă nu ne sunt parteneri, măcar să nu ne pună beţe în roate.

În cursul anului elevii au luat parte la mai multe excursii:

 

Tot în cadrul Programului de învăţământ al ceangăilor organizăm şi taberele de vară la care vor participa mai bine de 450 de elevi:

Planuri, pregătirea următorului an şcolar

În organizarea noului an şcolar vom urma trei puncte primordiale:

 

Finanţări
În anii precedenţi programul a fost finanţat de Ministerul Culturii şi de cea a Învăţământului, iar aceste finanţări şi-au arătat roadele. În acest moment acest programul dispune de cadre specializate şi de un mediu organizatoric care permite integrarea copiilor din localităţile judeţului Bacău care dores să înveţe în limba maghiară începând din clasa I până la obţinerea bacalaureatului.
În următorii ani cadrul de finanţare se va schimba conform următoarelor tendinţe:

 

Bacău, 21 iunie 2006

Attila Hegyeli - responsabil program